sâmbătă, 24 ianuarie 2009

Voma homofobilor ca fenomen psihosocial


Este evident ca exista multa cruzime in lume visavis de gay. Nu te poti saruta cu cineva de acelasi sex, nu poti spune ca esti atras de un baiat fara a risca un pumn in fata sau ceva de genul, nu te poti casatori, esti vazut prost ca un fel de om depravat si esti automat urat de o mare parte a societatii... o dinamica sociala cel putin stupefianta pentru cineva care este sau a fost vreodata martorul acestei realitati. Ceea ce este si mai interesant - oare ce au facut acesti homosexuali ca sa merita atata ura si cruzime? De ce acest model comportamental atrage oare atata scarba si respingere, cand tehnic vorbind, ceea ce fac doi homosexuali in pat poate face si un cuplu heterosexual?

As putea incerca sa explic prin cateva idei. Prima ar putea fi legata de dualitatea barbat-femeie. Intr-un cuplu hetero este clar cine are puterea si cine nu (adica cel care penetreaza vs. cea care primeste penetrarea). Intr-un cuplu homosexual, unul dintre barbati trebuie sa fie pasiv, ceea ce deformeaza imaginea sociala a barbatului, adica aceea ca trebuie sa fie elementul activ, care penetreaza. Se poate ca barbatii heterosexuali sa respinga imaginea homosexualului, tocmai pentru ca le e frica de aceasta posibilitate si de identificarea lor cu ea. Aceasta stare de lucruri ar ameninta in plus statu-quo-ul social si familial, intreaga mitologie legata de ea.
Un alt motiv ar putea fi legat de reproducere. Unele oranduiri sociale au condamnat homosexualitatea deoarece nu "producea" copii spre deosebire orientarea sexuala majoritara. Intr-o societate unde cresterea populatiei e grija principala, ne putem astepta la pedepsirea homosexualitatii, mai ales daca oamenii au tendinta sa fie obedienti si naivi.

Aici ar trebui cautate radacinile rautatii, si ale cruzimii. Cu toate acestea raman uneori stupefiat de disproportia intre asa zisul "pacat" si bestialitatea reactiilor sociale sau individuale la el. De ce ar "vomita" un tanar de 17 ani atunci cand vede doi barbati sarutandu-se (am vazut mai multe reactii din acestea pe forumuri). De ce ar "bate" doi homosexuali care "se ling nerusinat pe strada"? Este interesant ca astfel de reactii apar si la pusti/oaice care nici macar nu au par pubian, ceea ce ma duce cu gandul ca e un fenomen social, este ceva invatat, din diverse surse, in special din familie, din grupul de prieteni de la televizor, scoala si desigur biserica. Chiar si atunci cand nu se spune ceva explicit, insasi tacerea spune ceva, ca e gresit, interzis, tabu. Regulile sociale vechi considera acest stil de viata ca fiind respingator, gretos, confuz care ameninta ordinea. De ce? Pai a spune ca un barbat poate "juca" rolul sexual al unei femei, ridica un semn de intrebare asupra barbatiei, nu? Pe de alta parte, daca oamenii ar face sex anal si oral, ar mai fi oare asa o recolta bogata de copii? Daca unii se comporta diferit de ceilalti, cum poti sa mentii ordinea si sa spui ca exista un singur lucru adevarat, o singura lege, etc.? Este interesant procesul psihosocial, prin care pe de o parte aruncam cu noroi in altii, pentru a ne dovedi puterea si identitatea. Daca in cazul negrilor era relativ usor de identificat "vinovatul", ei bine in cazul homosexualului lucururile sunt ceva mai complicate. Nu trebuie numai sa dovedesti ca esti puternic si impotriva, trebuie sa dovedesti si ca nu esti. Si cum poti face acest lucru? Prin etalarea penajului de mascul, si a suitei de gesticulatii si comportamente adiacente, si bineinteles prin batjocurirea homosexualilor si a valorilor lor. "Voma" este rezultatul unui proces psiho-social, un efect fiziologic al indoctrinarii sociale. Analog cu "voma" fata de "mirosul" negrilor sau al tiganilor.

Daca tinerii respectivi ar trai intr-un mediu mai deschis sexual, in care ar invata sa aprecieze atat frumusetea masculina nu numai feminina, poate ar saliva si nu atat "voma". Un mediu in care este OK sa lasi garda jos si sa spui ca iti place de un alt baiat si ca arate bine fara sa ti se puna la indoiala masculinitatea. Un mediu in care poti avea o familie, fie sa trebuiasca automat sa faci copii sau sa fie extrem de importanta reproducerea pentru imaginea sociala. In fond, este o chestiune de educatie, iar societatea se schimba, in bine. Ar fi interesant de investigat dinamica si dualitatea sexuala, tensiunea sexuala si dorinta, imaginea sociala si reproducerea visavis de o educatie deschisa si toleranta.

marți, 26 februarie 2008

Prometeu








Una dintre poeziile mele de suflet care am scris-o în timpul liceului. (Cu ocazia acelei iubiri neîmpărășite am rămas cu un vraf de foi).


Te voi iubi întotdeauna - așa cum te-am iubit mereu
Din cer tu - Zeus, iar eu jos - Prometeu
Ascuns de nori ți-e chipul și de-ai privi însângerata stâncă
Din ochii tăi va curge-n ploi - o mare-adâncă.

Din praful și noroiul în care m-am născut, te voi privi mereu
De-mi este-ușor mă doare și plâng când mi-este greu
Pierdut ridic iar mâna, vreau să prind totul și nu simt nimic
Timpul e poșta, iar eu scrisoarea dintr-un plic.

Și aș dori, o, Zeus - o clipă să te văd, și tâmplele-mi uscate
Să se topească-n valuri, pe râuri răsfirate
Doar vântul cald al verii să-mi ducă ție gândul
Căci ai fost numai cerul, iar eu pe veci pământul.

Iar vulturu-ți stăpâne, de-mi rupe-n cioburi haina
Și cu speranța-n suflet spre tine întind iar mâna
Muiat în lut simt dorul cum îmi îneacă huma
Uimit descopăr: tu ești glasul iară eu sunt gluma.

Ascuns de nori ți-e chipul și de privești însângerata stâncă
Din ochii tăi va curge-n ploi o mare-adâncă
Te voi iubi întotdeauna - așa cum te-am iubit mereu
Chiar dacă tu ești Zeus iar eu, doar Prometeu.



(poezia provine de pe o pagină ruptă din jurnal, și cel mai probabil a fost scrisă în 2003, și dedicată unui oarecare Vali).

Nu știu cum aș putea exprima mai bine ceea ce am simțit atunci fără această poezie.. poate doar prin muzică, dar în acest moment sunt lipsit de inspirație și nici nu vreau să lansez pe net o înregistrare penibilă.

Menționez că nu mai scriu poezii din 2004 (cred).

luni, 25 februarie 2008

Rotativa Gay
















Primele experienţe internaute în lumea gay, le-am avut prin clasa a X-a, odată cu descoperirea mirc-ului şi a site-urilor deşucheate pe tematică lgbt. După ce am trecut de faza dial-up şi am făcut istorie pe site-urile porno (atunci cînd plăteam facturile la net cu milioanele şi taikmiu mă strângea de gât de ciudă) am descoperit site-urile de profil aka gaydar & gayromeo simultan cu mesageria yahoo!... m-am întâlnit cu mulţi băieţi şi cu toate acestea sunt dezgustat de această ROTATIVĂ GAY, aceleaşi mării cu alte pălării.. ai toate şansele să dai nas în nas cu cineva pe care l-ai întîlnit acum o săptămână (şi nu ţi-a plăcut), doar pentru că nu-l mai cheamă sweet-angel19 ci hornyboy28. După cum spunea şi MonaLisa de pe gayabout.com toate acestea seamănă cu un uriaş JACKPOT.
Lumea gay are posibilităţi mult mai reduse de dating (pentru cei care nu sunt amatori de parcuri desigur sau alte localuri-lupanare, latrine, terme sexuale & alte shit-uri) decât băieţii sau fetele str8. Mă deranjează şi simt lipsa unei comunităţi adevărate, cu valorile pe care eu le atribui unei comunităţi. Adică nu există (mă refer în Timişoara şi zona vestică a ţării cel puţin) asociaţii, cluburi (care să fie cluburi, nu lupanare repet), şi un feeling autentic de comunitate, de grup. Mi-aş dori să pot să-mi fac prieteni, să găsesc băieţi gay/bi sau str8 cu preocupări comune în problemele lgbt, să ies împreună cu ei prin oraş, să fie un newsletter, forum, kestii din acestea. Singura tentativă care s-a apropiat de acest lucru a fost forumul lui Kenno, care deocamdată văd că este offline. Pur şi simplu suntem la 0 în această regiune, nu avem modele de rol, publicaţii, absolut nimic. Singurul site decent de informaţii rămâne www.gayone.ro, pe autorii căruia îi apreciez sincer. Din acest motiv invidiez comunităţile lgbt din Occident care dau dovadă de mai mult simţ organizatoric. Şi sincer, m-am săturat să-mi caut un boyfriend în mlaştină (gen mirc) şi să mă joc de-a baba oarba pe internet. Prefer să mă întâlnesc cu alţi băieţi face-to-face în cadrul unor organizaţii de genul celor de mai sus pentru a-mi face prieteni.
Părerea de rău este cu atât mai mare cu cât realizez cât suntem de mulţi şi câte perechi perfecte rămân izolate în turnurile lor de fildeş din cauza lipsei de organizare, de noroc & a ignoranţei. Citeam într-o carte că tinerii (gay) din America ies prin oraş, se distrează, seara pizza, seara de bowling, voluntariat anti-SIDA etc spre deosebire de gay-i din Rumeinia care preferă să-şi facă laba în faţa monitorului şi să se dea pe mirc decât să construiască o comunitate autentică.
Aş fi oricând dispus pentru a ajuta la crearea unei astfel de comunităţi în Timişoara, numai singur acest lucru este imposbil. Mai este nevoie de alţi câţiva sinucigaşi la fel de tineri şi optimişti.

duminică, 24 februarie 2008

Prostituția jurnalistică și prohabul d-lui Daniel Befu



http://www.gandul.info/viata/locul-unde-de-sfantul-valentin-iubirea-nu-tine-seama-de-sex.html?3931;2391417

Sincer să fiu, articolul respectiv mi-a făcut greață nu datorită faptului că zugrăvea atât de plastic și ironic viața indivizilor din cluburile obscure ale Bucureștilor ci datorită cinismului abia disimulat în spatele rîndurilor. Ceea ce mă deranjează este faptul că aruncă o lumină extrem de proastă asupra comunității lgbt în general prin sublinierea unor caractere dubioase, caractere cu care eu personal, nu am nici o legătură, și cu al căror stil de viață și mod de exprimare nu mă identific.
Degradarea umană, sau viața promiscuă pe care o duc unii gay, bi, trans or whatvever nu este sub nici o formă reprezentativă pentru comunitatea gay în ansamblul ei. Corect ar fi fost, ca autorul să își pună prohabul în funcțiune și pe la trasee unde curvele sug pula șoferilor de tir pentru 10 lei, sau în aeropoarte, sau în bordelurile cu restaurant unde curvele hetero sunt prin preajma peștilor cu mai puțin talent jurnalistic și conșțiință de sine ca cea a autorului nostru, dacă vroia să se amuze copios, nuh?
Și pariez că vreo fată mai îndrăzneață din vreun club hetero nu ar fi îndrăznit să-l apuce de dick pe d-l Befu. Mi-e greu sa cred că astfel de manierisme sunt prezente doar în cluburile gay. Oare în cluburile mai puțin famate din Bucale, boșorogii grași și plini de bani, care coboară din merțan nu se ling cu domnișoarele de companie sau nu pleznesc cu palma fundul bombat al vrunei chelnerițe? Iar în videoclipurile de RNB care rulează pe MTV nu se face cultul fundului lui Rihanna, Shakira sau al vreunei alte bombe din astea, pe care probabil d-l Befu l-ar găsi incitant.
Aș putea face și eu un tablou grotesc și grețos al cluburilor str8 din București sau Timișoara sau din alte orașe folosind aceași ironie subtilă, fină și cinică care caracterizează artcolul scris de d-l Befu. Dar nu mă voi preta la așa ceva, și nici măcar nu ma voi obosi a face o schiță. Mai dihai să-l public în ziarul patronat de d-l colonel CTP. Însă nu pricep în ce mod se vrea a fi informativ, sau constructiv un asemenea articol, în ce mod ar putea el sa ajute la rezolvarea problemelor sociale? Acest pamflet de prost gust nu are ce căuta într-un ziar, din moment de încurajează indirect la discriminare și aruncă o lumină defavorabilă asupra gay-lor. De fapt ceea ce face d-l Befu aș numi-o mai degrabă prostituție jurnalistică, mascată sub curiozitatea investigației obiective și 'naive' desigur.
Sfatul meu pentru domnul Befu este să nu mai fie așa de bou și dacă este așa de curios să investigheze homosexualitatea să se fută cu un ştremeleag de plastic în cur dacă bărbații nu îi sunt pe plac. Amin.